Ascultati'ma copii.
Era odata in ere vechi si batrane un Roman.
Un luptator.
Si Romanul asta a luptat in mari razboaie.
Povestea de astazi este despre primele batalii din razboiul sau.
Romanul a fost trezit de mama lui batrana si cu inima cat un purece. Trebuia trezit de mama lui caci a planificat strategiile de lupte toata noaptea.
Biata lui mama avea inima cat un purice.
Ca'si pierde pruncul in batalii.
El loial in fata Universului era.
In capul lui rasunau cuvintele "Memento Mori"
Si a plecat ca un astru efemer spre batalii cu armele sale in geanta diplomat.
Era pregatit sa atace pe oricine.
Din pacate o avea doar pe iubita lui ancestrala Muza langa el in suflet.
O fata Romanca ce patimea'n al ei suflet in tacere.
Ii transpirau palmele si era ingrijorata.
Fluctua biata fatuca intre siguranta puterii luptatorului ei si frica vrajbei Zeilor ce ii cereau luptatorului mult sange.
Si a ajuns in campul de lupta Romanul asta.
Si privi in jurul lui.
Ce vedea acolo trecea de nivelul scarbei. A decis sa se inchida in el si sa aibe incredere in el.
Nu a binecuvantat trupele lui inainte de bataliilor deoarece stia ca vor lupta oricum pana la ultima picatura de sange si ultima grea rasuflare.
Zeii au venit pe campul de lupta.
Unii buni altii malitiosi.
Au stabilit regulile si au dat semnalul de horn asupra inceperii bataliilor.
Luptatorul era pierdut intr-un camp de lupta lipsit de credinta,idealuri si viata.
Era inuman si neromanesc campul de batalie.
Zambea demonilor cu o diplomatie prostituata.
Si a continuat sa lupte.
A luptat si a luptat... patru batalii le'a castigat.
Una a pierdut'o deoarece gura i'a fost prea apriga in fata unui Zeu neroman ce voia din toata dorinta sa fie pierduta batalia.
Gura Luptatorului Roman a fost ascutita. Si'a aparat poporul si pamantul in fata terorii Zeului neroman.
Si'a riscat multe trupe. Multe sentimente. Multe zile din viata lui ca sa puna la punct Zeul neroman.
Iar o alta batalie el a pierdut'o sincer. A pierdut'o nereusind sa mai tina piept inamicului. A pierdut'o si si'a retras trupele la fel de mandre ca si cum ar castiga.
Ajuns acasa luptatorul ranit era blestemat de cosmare si ganduri negre.
Dar Muza lui a aparut. Iar trompete romanesti ale ancestralilor lui Eroii au rasunat in tot cerul instelat si calm doritor de sange la viitorul rasarit.
Razboiul va continua.
Asta e,copiii mei,povestea luptelor de la Grivita a Romanului.
Maine va spun al doilea grup de lupte ce Romanul le va duce.
Era odata in ere vechi si batrane un Roman.
Un luptator.
Si Romanul asta a luptat in mari razboaie.
Povestea de astazi este despre primele batalii din razboiul sau.
Romanul a fost trezit de mama lui batrana si cu inima cat un purece. Trebuia trezit de mama lui caci a planificat strategiile de lupte toata noaptea.
Biata lui mama avea inima cat un purice.
Ca'si pierde pruncul in batalii.
El loial in fata Universului era.
In capul lui rasunau cuvintele "Memento Mori"
Si a plecat ca un astru efemer spre batalii cu armele sale in geanta diplomat.
Era pregatit sa atace pe oricine.
Din pacate o avea doar pe iubita lui ancestrala Muza langa el in suflet.
O fata Romanca ce patimea'n al ei suflet in tacere.
Ii transpirau palmele si era ingrijorata.
Fluctua biata fatuca intre siguranta puterii luptatorului ei si frica vrajbei Zeilor ce ii cereau luptatorului mult sange.
Si a ajuns in campul de lupta Romanul asta.
Si privi in jurul lui.
Ce vedea acolo trecea de nivelul scarbei. A decis sa se inchida in el si sa aibe incredere in el.
Nu a binecuvantat trupele lui inainte de bataliilor deoarece stia ca vor lupta oricum pana la ultima picatura de sange si ultima grea rasuflare.
Zeii au venit pe campul de lupta.
Unii buni altii malitiosi.
Au stabilit regulile si au dat semnalul de horn asupra inceperii bataliilor.
Luptatorul era pierdut intr-un camp de lupta lipsit de credinta,idealuri si viata.
Era inuman si neromanesc campul de batalie.
Zambea demonilor cu o diplomatie prostituata.
Si a continuat sa lupte.
A luptat si a luptat... patru batalii le'a castigat.
Una a pierdut'o deoarece gura i'a fost prea apriga in fata unui Zeu neroman ce voia din toata dorinta sa fie pierduta batalia.
Gura Luptatorului Roman a fost ascutita. Si'a aparat poporul si pamantul in fata terorii Zeului neroman.
Si'a riscat multe trupe. Multe sentimente. Multe zile din viata lui ca sa puna la punct Zeul neroman.
Iar o alta batalie el a pierdut'o sincer. A pierdut'o nereusind sa mai tina piept inamicului. A pierdut'o si si'a retras trupele la fel de mandre ca si cum ar castiga.
Ajuns acasa luptatorul ranit era blestemat de cosmare si ganduri negre.
Dar Muza lui a aparut. Iar trompete romanesti ale ancestralilor lui Eroii au rasunat in tot cerul instelat si calm doritor de sange la viitorul rasarit.
Razboiul va continua.
Asta e,copiii mei,povestea luptelor de la Grivita a Romanului.
Maine va spun al doilea grup de lupte ce Romanul le va duce.
