Sufletul Artei

Doamne,cat am putut a plange.......
Oamenii.
Pleaca.
Toti...
Sunt plebe
Muritori imputiti
Toata terra se va descotorosi de plebe.
Arta va dainui.
Poti admira,onora,iubi si ingenunchea in fata Artei?
Esti capabil de onoarea realizarii sublimitatii Artei?
Macar atat esti obligat a face pentru a nu fi o efemeritate ce sufoca Terra.
Am inteles,acum,importanta scrierilor mele.
Am inteles,acum,sublimitatea.
Harul bolii mele.
Marii inovatori...niste nebuni.
Nebunul e o fiinta prin exceptie.
Sublim inhaurit de Zei
Pentru a fi diferit.
Unul din zece mii de nebuni e geniu.
Oh,dar si geniul...
Nu e internat
Ci ingenuncheat.
Inrobit.
Lovit.
Ingreunat de proprii ani ai societatii.
El duce povara,responsabilitatea si Zeiasca onoare a inovarii.
Un om.
Un Zeu printre muritori.
Caci ei mor,iar el dainuieste.
Si daca nu corpul lui,ci cuvintele lui.
Si cat cuvantul va avea aer,Arta va dainui.
Si cat aerul va avea Viata,Arta va dainui.

Ce om orb am fost sa'mi inchid sublimitatea-ntr-un cufar de argint.
Oricat l'as suda...lumina ideilor mele spulbera negura marilor inspumate in care l'am aruncat.
Si daca vocea'mi tacuta e,lacrimile urla rasunand peste loviturile valurilor in inalte stanci.

Dar viata'n politica ma arunca. Ma uratesc oportunitatiile materiale ,pe masura luptei mele sufletesti.Lacrimile se usca pe mortul rece cand el nemancat a sfarsit. Obligat sunt sa ma'nclin puterii pentru a supravietui,iar munca mea din nou ignorata e de insasi al meu suflet.Nu am dreptul de a ma priva de la Onoarea cu care am fost inzestrat prin primele mele scancete de nou nascut. Nu am dreptul indepartarii harului meu. Politica invie si moare. Arta dainuieste. In ale mele intunecate vremuri sa tin minte.Sa mori pentru Arta. Sa respect Arta creatilor terrestre. De la un vals la un vers. De la spionaj la scrima. De la zambet la zane...De la minunea nasterii pana la minunea mortii a tuturor creatilor in complexitatea incomensurabila a vietii, totul este Arta.