Ochii ce priveau atunci

Acest fragment face parte din cartea "Floarea de argint",capitolul "La șantaj cu mam' mare" scrisă de Pavel Coruț.


În tren,de la Pașcani la București,n-am dormit o clipă.Cernescu principalele direcții în care acționasera diversioniștii din Decembrie 1989. Deși nu avusese acces la raportul lui Azzuro,omul nostru intuise intuise cam care fusese situația:
-Bătrâne,enigmele evenimentelor din Decembrie se pot dezlega numai pornind de la rolul jucat de Armată.Bubulii știau că noi,spaii, nu folosim arme de foc. Și,mai ales,știau ca o bună parte din populație ne sprijinea absolut voluntar.Dacă îți îndrepți privirea către acțiunile îndreptate împotriva Armatei,vei descoperi cum stă treaba.
-Concret,ce crezi tu că e important din activitatea Armatei în acest sângeros Decembrie?
-Totul. Căci totul a fost planificat riguros.Îți place ori nu,bubby-boy are analiști excelenți. Cel puțin la fel de buni ca ai noștrii. Unii,chiar,mai buni.
-Cernescule,cunosc despre evenimentele din Decembrie mult mai multe lucruri decât orice om de pe planetă.Am Am studiat tone de documente. Ei,bine,am senzația ca nu știu de unde sa pornesc.
-Pentru că știi prea multe. Eu aș porni de la un fapt curios ,petrecut cu câțiva ani în urmă. Milițienii polonezi au ucis un preot un preot protestatar,Papiluszko. Campania de presă declanșată de bubulii interesați să pună mâna pe marafeții polonezi a cuprins mai mult spațiu în publicațiile din SUA decât uciderea a circa 650 de călugări și călugărițe americane. Nu-i ciudat că pe yankei îi durea mai mult de un polonez ,decât de câteva sute de misionari conaționali căsăpiți de sud-americani?
-E o idee! Depinde ce se putea obține cu preotul respectiv.
-Ce s-a obținut,știm. Polonezii au amanetat și chiloții de pe ei.Practic,numai scapă din capcana datoriilor cel puțin cincizeci de ani. Dar,să mergem mai departe! Punctul inițial,luat în calcul de analistul bubul,a fost reacția opiniei publice la diversiuni aplicate de ei : Țugulanul yankeu,presat de mass-media,a fost impresionat de moartea preotului polonez și nu a băgat de seamă că, în același timp,muriseră sute dintr-ai lui. Bun! A gândit bubby-analist.Faptele reale se pot mării sau micșora în importanța în funcție de intensitatea acțiunii în mass-media. Acesta e al doilea element al planificării: Mass-Media.
-Just! Prins la fix. Iti merge capul la combinatiile planetare.
- Daca imi merge ori nu ,e alta problema. Combinatiile sunt,intr-adevar,planetare. Caci sper ca ai observat,al treilea element luat in considerare a fost elementul TIEN AN-MEN din CHina. Acolo s-a experimentat modul de reactie a unui stat socialist la o tublburare de amploare: S-a stabilit ca fortele de politie socialiste nu aveau experiente in rezolvarea dublburarilor de masa, fapt pentru care,in mod sigur,trebuiau folosite fortele armate.
-Ma ,tu n-ai umblat degebea la scoala aia.
-Nu ma lauda,ca ma intimidez. plus ca nu am nimic sa-ti dau. Mai bine lasa-ma sa nu-mi pierd firul! Ce s-a mai stabilit la TIEN AN-MEN? Faptul ca,prin manevrarea mass-mediei se pot crea armasari din tantari. Caci,nu stiu daca esti la curent,faimosul macel din TIEN AN-MEN n-a beneficiat de prezenta niciunui jurnalist. Totul s-a scris numai pe baza declaratiilor participantilor,ale martorilor ori ale unor persoane care auzisera despre eveniment.Acest element este,iarasi de o deosebita importanta pentru a intelege perversitatea diversiunii organizate in Romania: Agentiile de informatii din toata lumea au preluat informatii deformate de la martori,unii cinstiti-dar dezinformati,iar altii-pur si simplu agenti dezinformatori

Imperiu Prăfuit

Să regret?

Am ajuns să nu mai regret nimic.

Numai eu mai am habar câte păcate am săvârșit ca să știu că până și regretul e în van.

Dacă e sa găsesc o ființă demnă de iubit și de îngenuncheat.

Demnă de zâmbit și adorat.

Demnă de a Domni...

Am o țară.

Un regat.

Un Imperiu.

În sufletul meu.

Sunt dispus sa îl las la picioarele unei femei etern.

Și iată ca nu se ivește o ființă îndestul de îndrăzneață să ridice sceptrul sacru.

Nimeni nu are curajul să-mi Domnească Imperiul.

Nimeni nu are curajul să ma iubească.

Acest lucru...ma bucură pe moment

Și întristează etern.

Ce să fac,să fiu privit?

Urât nu sunt,poate doar mic.

M-am tot schimbat,

Modern și vechi

Eu tot iubit deloc nu sunt.

La ce bun un Imperiu măreț

Când plapuma de praf

Pe jos se-aștearnă.

Când Forumul Imperiului învelit în pânze de păianjen

Și un suflet gingaș în el nu se mai arată.

Un om bătrân,încărunțit

Înțeles doar de el.

Motivat un minut,dezamăgit zece minute.

Încă luptă să zărească

Acea gingașă rază romanească.

Un suflet bun ce să-l împace

Și deloc să nu îl lase.

Am tot sperat și încă sper...

Dar tare frică îmi e ca voi sfârși

Urlând la Cer.

Și mos bătrân și înțelept

Voi sfârși încet...încet.